My blogging from The world

LUMEA MEA

Aici, în colțul meu de lume,
Cu ochiul minții văd doar bine,
Analizând, totu-i iubire,
Natura toată-i fericire;

Ploaia sărută pământul
Norul dansează cu vântul
Soarele se oglindește
În fereastra ce-odihneşte
O rumeioară mușcată;
O sărută câteodată,
Ea, se-aprinde ruşinată.

Un fluturaş inocent
Se apropie încet
De o floare de cicoare
Și-o sărută pe petale,

Ea se pleacă ruşinată
De-acel sărut provocată.
Coloratul jocu-i face
La vecina ei se trage
Fură alt sărut şi fuge.

Floare cu floare, se duce
Şi cu dragoste cerească
Reușește să iubească
Toată floarea de cicoare
Până seara pe răcoare.

Salcia cu verdea-i pleată
Tocmai a fost invitată
De vântul cel cavaler
Să facă un dans cu el.

Se mlădie elegantă
Pasul tacticos şi-l poartă
Pe aripa cea de vânt
Trena-i verde fluturând;
Dansul pare-un legământ
Ce va dăinui în timp.

Pe sârma de telegraf
Guguştiucu-amorezat
Guguleşte-o guguştiucă
Care a picat năucă
Pradă gugulelilor
Din lumea păsărilor.

Rândunica cea dibace
Într-un colț un cuib îşi face
Cară într-una şi lipește
Paie ce i le serveşte
Rândunelul ce-o susține
Puii s-aducă pe lume.

Pe stradă trece un om
Vorbeşte la telefon
Spune ceva cu oftat:
„Te-am iubit, suflete drag”!
Apoi ca şi interzis
Privește ca într-un vis
Telefonul cea muțit
Şi sufletul i-a-nghițit.

Câtă dragoste pe bune
Doar în colțul meu de lume
Stau şi-mi pun o întrebare
Oare câtă e sub soare???

Eu mă prind a înțelege
Pământul în a lui lege
A fost ființei dăruit
Pentru dragoste şi-atât.