-
Doar timpul ne adună firul vieții ghem. El sucește și răsucește momentele din care ne este formată viața, succede zilelor nopțile și întunericului lumina, el ne transformă momentele din care ne este formată viața, el ne oferă începutul și sfârșitul!Meditați!
-
Acel Ianuarie își purtase zăpezile până când dragostea lor se revărsase caldă pe pământ. O dragoste de copii inconștienți și dornici de viață. Ce știu copiii în inocența lor despre viață? Nimic, dar asta nu îi împiedică să creadă în ea așa cum cred în puterea și în forța unui Dumnezeu nemaivăzut.Îi cumpărase el o…
-
Negrul nopții apasă ca un păcat asupra pământului.Din când în când câte un strop cu greutatea unei lacrimi se izbește de acoperişul înveşmântat în doliu. Casele mute şi-au ferecat trăirile. De dincolo de o fereastră două suflete gem a durere. Cineva trage periodic dintr-o țigară de parcă ar vrea să ardă toată apăsarea. Priveşte pierdută…
-
„Făt Frumos” de România „Când privesc zilele de-aur” în care ai apărutLuminând bolta senină a pământului tău sfântMă așez și-mi pleacă gândul la timpul de început,Prind să îți zăresc lumina de Luceafăr, strălucind. Umbra ta se plimb-alene printre magice troienePeste „plopii fără soț” zăpada prinde a cerneZboară fulgi de nicăieri peste magice cântăriSlobozind în versuri…
-
Astăzi, Despre EL, despre EMINESCU nostru Pune Luna stăpânire peste-a nopții feerieSufl-un vânt dinspre Copou ce recită poezieRisipind parfum de tei peste codrii verzi de bradPovestind în dulce grai despre Eminescu drag. Despre “plopii fără soț” “despre “Lacul de argint”Despre-acel copil “Călin” cel din “Zburător” născutDespre muze preasupuse astrului din IpoteștiDespre tainice iubiri din Iași…
-
În trecerea ei, noaptea nu-și mai slobozi diamantele pe genele pământenilorA fost întuneric și pe Calea Lactee.Nici vântul nu a mai hărțuit bătrânele frunzele Nici ploaia nu a mai purtat pantofi cu toc să îi ascult cadențaSingurele, dar singurele prezente au fost Crâmpeiele de vise ce mi-au mai dat târcoale pe ici pe colo Asemeni…
-
IERTĂRILE Mă iartă că nu sunt perfectăÎn lumea-ți rece, desuetă,Mă iartă, că din tot ce-a fostCu mine ți-ai făcut un rost. Mă scuză că din lumea-ntreagăM-am găsit eu să îți cad dragăMă iartă că n-am oferitAtât cât ți-ar fi trebuit. Mă iartă că ți-am fost plăcereŞi câte toate peste vrere,Mă iartă că te-am mângâiatPe sufletu-ți…
-
Prima zăpadă A nins mult, strada e albăOamenii par de zăpadăO pisică se oprește-Tulai, vai, Doamne fereștePeste tot este smântânăLumea e tot mai nebunăRoiesc fluturi milioaneAm pe blană numai scameAm în față și în spateO întindere de lapteO fi acru sau bătutPare așa smântânitSă încerc nițel să gust-Hai că asta nu-i a bunăNu-i nici lapte,…
-
GLACIALĂ E ger cumplit, simt pietrele cum crapă, Cum oamenii aruncă vorbe reciA înghețat cuvântul și lacrima-i uscatăPe la fereastra mea, tu, când mai treci? E slută noaptea și geru-i nărăvașDe suflet mi se-agață vorbe seci,Iubiții s-au ascuns, nu-i nimeni în orașPe la fereastra mea, tu, când mai treci? Își plimbă frigul peste geamuri mânaVântul…
-
Condamnarea la dragoste Realizez că încă pierd Bucăți din mine și regret;O bucățică din ce suntȚi-am dat-o ție la iubit. Ți-am dat-o, mult ai stăruitCă-ți place, și-o vrei cu-mprumut,Fărâma aceea vinovatăIubirea ta demult visată. Mă-ncearc-un straniu gând acumTe-aștept în capătul de drumAl sufletului rătăcitDe-o vină-mi este dor de mult. Caut rostul să mă-nvinuiescCaut ochii tăi…